mândrulică
/mɨn.dru'li.kə/Etimologie
Din mândră + sufixul -ulică.
Definiții
- (pop.) mândruță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mândrulică | mândrulici |
| genitiv-dativ | mândrulicii | mândrulicilor |
| vocativ | mândrulică | mândrulicilor |
| articulat | mândrulica | mândrulicile |