mânăștergură
/mɨ.nəʃ.ter'gu.rə/Etimologie
Din mână + a șterge + sufixul -ură.
Definiții
- (reg.) ștergar, prosop; șervet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mânăștergură | mânășterguri |
| genitiv-dativ | mânăștergurii | mânăștergurilor |
| vocativ | mânăștergură | mânăștergurilor |
| articulat | mânăștergura | mânăștergurile |