lăiață
/ləˈja.ʦə/Etimologie
Din lăieț.
Definiții
- țigancă care face parte dintr-o laie; (p.ext.) persoană cu înfățișare neîngrijită, cu părul lung și nepieptănat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lăiață | lăiețe |
| genitiv-dativ | lăieței | lăiețelor |
| vocativ | lăiațo | lăiețelor |
| articulat | lăiața | lăiețele |