lăcătuș
/lə.kə'tuʃ/Etimologie
Din maghiară lakatos.
Definiții
- meșter care face sau repară lacăte și alte obiecte metalice.
- muncitor specializat în ajustarea, asamblarea și repararea unor piese metalice la mașini.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lăcătuș | lăcătuși |
| genitiv-dativ | lăcătușului | lăcătușilor |
| articulat | lăcătușul | lăcătușii |