luptător
/lup.tə'tor/Etimologie
Din a lupta + sufixul -ător.
Definiții
- persoană care (se) luptă; combatant, militant.
- (la m.) sportiv care practică luptele (libere sau clasice).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | luptător | luptători |
| genitiv-dativ | luptătorului | luptătorilor |
| vocativ | luptătorule | luptătorilor |
| articulat | luptătorul | luptătorii |