Etimologie

Din latină lucubrare.

Definiții

1. (v.intranz. și tranz.) a efectua, a presta o muncă, a face un lucru; a munci.
2. (v.intranz.) a fi în mișcare, în acțiune; a dezvolta o activitate într-o direcție oarecare; a funcționa.
3. (v.intranz.) a acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient.
4. (v.tranz.) a da unui material brut altă formă, făcând din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa.
5. a clădi, a construi.
6. a face, a confecționa; a fabrica.
7. a coase, a broda; a împleti.
8. (v.tranz.) (fig.) (fam.) a unelti împotriva cuiva.
9. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru lucra.

Exemple

• Lucrez la uzină.
• Lucrează din greu.
• Lucrează ca medic.
• Legea lucrează.
• Medicamentul lucrează.
• Lucrez pământul.
• Lucrezi lemnul.

Declinare

Sinonime: munci, funcționa, servi, sluji, (înv.) posluși, prelucra, cultiva

Antonime: (se) odihni, ședea, trândăvi, trântori

Etimologie

Din lucra.

Definiții

1. forma de persoana a I-a plural la prezent pentru lucra.
2. forma de persoana a I-a plural la conjunctiv prezent pentru lucra.

Etimologie

Din lucra.

Definiții

1. forma de persoana a I-a singular la imperfect pentru lucra.
2. forma de persoana a I-a plural la imperfect pentru lucra.