lucoare
/lu'ko̯a.re/Etimologie
Din latină lucor, lucoris.
Definiții
- (înv. și arh.) lumină; lucire, strălucire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lucoare | lucori |
| genitiv-dativ | lucorii | lucorilor |
| vocativ | lucoare | lucorilor |
| articulat | lucoarea | lucorile |