lopătar
/lo.pə'tar/Etimologie
Din lopată + -ar.
Definiții
- (mar.) vâslaș, barcagiu.
- (constr.) lucrător cu lopata.
- (ornit.) (Platalea leucorodia) pasăre migratoare din grupul picioroangelor, de culoare albă, cu ciocul lung și lat ca o lopată și cu un moț de pene pe cap.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lopătar | lopătari |
| genitiv-dativ | lopătarului | lopătarilor |
| vocativ | lopătarule, lopătare | lopătarilor |
| articulat | lopătarul | lopătarii |
Sinonime: 1: (mar.) barcagiu, luntraș, vâslaș, 3: (ornit.) (rar) cosar