← înapoi la căutare

logoplegie

/lo.go.ple'ʤi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză logoplégie.

Definiții

  1. (med.) imposibilitate de a pronunța unele cuvinte sau sunete; afazie, alalie.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativlogoplegielogoplegii
genitiv-dativlogoplegieilogoplegiilor
vocativlogoplegielogoplegiilor
articulatlogoplegialogoplegiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică