← înapoi la căutare

locvacitate

/lok.va.ʧi'ta.te/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză loquacité < latină loquacitas, loquacitatis.

Definiții

  1. (livr.) însușirea, pornirea, obișnuința de a fi locvace; limbuție.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativlocvacitate
genitiv-dativlocvacității
vocativlocvacitate
articulatlocvacitatea

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică