locotenent
/lo.ko.te'nent/Etimologie
Din italiană locotenente.
Definiții
- grad de ofițer superior sublocotenentului și inferior locotenentului-major; persoană care are acest grad.
- (înv.) persoană care ține locul unui demnitar.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | locotenent | locotenenți |
| genitiv-dativ | locotenentului | locotenenților |
| vocativ | locotenentule | locotenenților |
| articulat | locotenentul | locotenenții |