verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din franceză limiter < latină limitare.
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru limita.
Exemple
- A limita drepturile cuiva.
- A limita puterea cuiva.
- A limita un buget.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | limita | limitau |
Sinonime: delimita, mărgini, mărgini, restrânge, (fig.) îngrădi
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid
Etimologie
Din verbul a (se) limita. Confer franceză limité.
Definiții
- restrâns între anumite limite.
- (fig.) (despre oameni) cu posibilități intelectuale reduse; mărginit.
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Definiții
- forma de participiu trecut pentru limita.