← înapoi la căutare

limita

/li.miˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză limiter < latină limitare.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) fixa între anumite limite sau granițe; a (se) mărgini, a (se) restrânge, a (se) îngrădi.
  2. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru limita.

Exemple

  • A limita drepturile cuiva.
  • A limita puterea cuiva.
  • A limita un buget.

Declinare

CazSingularPlural
verblimitalimitau

Sinonime: delimita, mărgini, mărgini, restrânge, (fig.) îngrădi

limitai

/li.miˈtaj/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din limita.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru limita.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperfect pentru limita.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică