levănțică
/le.vən'ʦi.kə/Etimologie
Din levantă (astăzi învechit) + sufixul -ică.
Definiții
- (bot.) (Lavandula în special Lavandula angustifolia) plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori albastre plăcut mirositoare, întrebuințată în medicină și în industria parfumurilor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | levănțică | levănțele/levănțici |
| genitiv-dativ | levănțelei/levănțicii | levănțelelor/levănțicilor |
| vocativ | levănțică, levănțico | levănțelelor/levănțicilor |
| articulat | levănțica | levănțelele/levănțicile |
Sinonime: Lavandula angustifolia: (bot.) lavandă, (înv. și reg.) spichinat, (înv.) șpic, levantă, Lavandula officinalis: (bot.) (rar) levant, (reg.) aspic, spichinat