leiculiță
/lej.ku'li.ʦə/Etimologie
Din leică + sufixul -uliță.
Definiții
- (pop.) leicuță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | leiculiță | leiculițe |
| genitiv-dativ | leiculiței | leiculițelor |
| vocativ | leiculiță | leiculițelor |
| articulat | leiculița | leiculițele |