lambă
/'lam.bə/Etimologie
Din turcă lâmba.
Definiții
- lanț care leagă crucea proțapului unui car cu capetele osiei; vătrai.
- parte proeminentă a unei piese de lemn sau de metal care se îmbucă în scobitura corespunzătoare a altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă; feder.
- vergea lată de lemn care se introduce (cu fiecare jumătate din lățimea ei) în ulucele a două scânduri pentru a le îmbina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lambă | lambe |
| genitiv-dativ | lambei | lambelor |
| vocativ | lambă | lambelor |
| articulat | lamba | lambele |