lamantin
/la.man'tin/Etimologie
Din franceză lamantin, care provine din forma veche lamenti; o alterare a lui manatí din spaniolă, sub influența lui lamenter („a se geme, a se lamenta”), deoarece sunetele emise de acest animal seamănă cu plânsul. Inevitabil un cuvânt de origine caraibă.
Definiții
- (zool.) (Manatus) gen de mamifere cetacee asemănătoare cu foca, care trăiesc în regiunile tropicale din America și din Africa, vânate pentru carnea, grăsimea și pielea lor.
- (p.restr.) animal care face parte din acest gen.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lamantin | lamantini |
| genitiv-dativ | lamantinului | lamantinilor |
| articulat | lamantinul | lamantinii |