lacună
/la'ku.nə/Etimologie
Din franceză lacune < latină lacuna.
Definiții
- spațiu gol în interiorul unui corp; gol, lipsă în continuitatea, în integritatea unui lucru.
- întrerupere involuntară și penibilă într-un text, în înlănțuirea unor fapte, a unor idei.
- (fig.) ceea ce lipsește pentru ca un lucru să fie bun, desăvârșit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lacună | lacune |
| genitiv-dativ | lacunei | lacunelor |
| vocativ | lacună | lacunelor |
| articulat | lacuna | lacunele |