lăudător
/lə.u.də'tor/Etimologie
Din latină laudatorius sau lăuda + sufixul -ător.
Definiții
- persoană care laudă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lăudător | lăudători |
| genitiv-dativ | lăudătorului | lăudătorilor |
| vocativ | lăudătorule | lăudătorilor |
| articulat | lăudătorul | lăudătorii |