lâncezeală
/lɨn.ʧe'ze̯a.lə/Etimologie
Din a lâncezi + sufixul -eală.
Definiții
- stare de moleșeală trupească și sufletească; toropeală, lâncezire.
- (fig.) lipsă de activitate; stagnare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | lâncezeală | — |
| genitiv-dativ | lâncezelii | — |
| vocativ | lâncezeală | — |
| articulat | lâncezeala | — |