justifica
/ʒus.ti.fiˈka/Etimologie
Din latină justificare, franceză justifier.
Definiții
- (v.tranz.) a arăta că ceva este just, legitim, a demonstra justețea unui lucru; a îndreptăți; a motiva.
- (v.refl.) a da explicații cu privire la o atitudine, o acțiune etc; a se dezvinovăți.
- (v.tranz.) a dovedi întrebuințarea legală a unor sume de bani, a unor materiale etc.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru justifica.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | justifica | justificau |