jupuitor
/ʒu.pu.i'tor/Etimologie
Din a jupui + sufixul tor.
Definiții
- (adesea fig.) care jupoaie.
Din a jupui + sufixul tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jupuitor | jupuitori |
| genitiv-dativ | jupuitorului | jupuitorilor |
| vocativ | jupuitorule | jupuitorilor |
| articulat | jupuitorul | jupuitorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică