junc
/ʒunk/Etimologie
Din latină juvencus.
Definiții
- bou sau taur tânăr, în vârstă de la doi până la trei ani.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | junc | junci |
| genitiv-dativ | juncului | juncilor |
| articulat | juncul | juncii |
Din latină juvencus.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | junc | junci |
| genitiv-dativ | juncului | juncilor |
| articulat | juncul | juncii |
Din latină juvenca.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | juncă | junci |
| genitiv-dativ | juncii | juncilor |
| articulat | junca | juncile |
Din juncă.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică