jumătățire
/ʒu.mə.tə'ʦi.re/Etimologie
Din jumătăți.
Definiții
- acțiunea de a jumătăți și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jumătățire | jumătățiri |
| genitiv-dativ | jumătățirii | jumătățirilor |
| articulat | jumătățirea | jumătățirile |
Din jumătăți.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jumătățire | jumătățiri |
| genitiv-dativ | jumătățirii | jumătățirilor |
| articulat | jumătățirea | jumătățirile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică