jidăncuță
/ʒi.dən'ku.ʦə/Etimologie
Din jidancă + sufixul -uță.
Definiții
- (pop. și peior.) diminutiv al lui jidancă; evreică tânără.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jidăncuță | jidăncuțe |
| genitiv-dativ | jidăncuței | jidăncuțelor |
| vocativ | jidăncuță | jidăncuțelor |
| articulat | jidăncuța | jidăncuțele |