jelțurel
/ʒel.ʦu'rel/Etimologie
Din jelț + sufixul -urel.
Definiții
- (pop.) diminutiv al lui jelț.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jelțurel | jelțurele |
| genitiv-dativ | jelțurelului | jelțurelelor |
| vocativ | jelțurelule | jelțurelelor |
| articulat | jelțurelul | jelțurelele |