jefuitor
/ʒe.fu.i'tor/Etimologie
Din a jefui + sufixul -tor.
Definiții
- care săvârșește un jaf; persoană care jefuiește.
Din a jefui + sufixul -tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jefuitor | jefuitori |
| genitiv-dativ | jefuitorului | jefuitorilor |
| vocativ | jefuitorule | jefuitorilor |
| articulat | jefuitorul | jefuitorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică