jantă
/'ʒan.tə/Etimologie
Din franceză jante.
Definiții
- partea exterioară periferică a unei roți de autovehicul, de bicicletă etc., construită astfel încât să permită montarea pe roată a unui pneu.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jantă | jante |
| genitiv-dativ | jantei | jantelor |
| vocativ | jantă | jantelor |
| articulat | janta | jantele |