jalei
/ˈʒa.lej/Etimologie
Din jale.
Definiții
- forma de genitiv-dativ singular articulat pentru jale.
Din jale.
Din slavă (veche) žalĩ („durere”).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | jale | — |
| genitiv-dativ | jalei | — |
| vocativ | jale | — |
| articulat | jalea | — |
Sinonime: 1: dezolare, tristețe, mâhnire, (pop.) jelanie, (înv. și reg.) tângă, (înv.) jalet, 2: doliu, Salvia officinalis: (bot.) jaleș, salbie, salvie, (reg.) șerlai, Salvia silvestris: (bot.) coada-vacii, (reg.) brăileanca (art.), corovatic, jaleș, năduf, sălvie-de-pădure
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică