izomorfism
/i.zo.mor'fism/Etimologie
Din franceză isomorphisme.
Definiții
- relație, corespondență între două obiecte, fenomene etc. care au aceeași structură; identitate de structură.
- proprietate a substanțelor cu compoziție chimică diferită, dar cu structură înrudită, de a se prezenta în aceleași forme structurale cristalografice; izomorfie.
- termen întrebuințat de unii lingviști structuraliști pentru a denumi paralelismul de structură dintre silabă, cuvânt și propoziție sau frază.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | izomorfism | — |
| genitiv-dativ | izomorfismului | — |
| vocativ | izomorfismule | — |
| articulat | izomorfismul | — |