izola
/i.zoˈla/Etimologie
Din franceză isoler. Confer italiană isolare.
Definiții
- (v.tranz.) a despărți cu totul; a separa unul de altul; spec. a despărți un bolnav contagios de oamenii sănătoși, pentru a evita contagiunea.
- (v.tranz.) a împiedica transmiterea căldurii, a frigului, a umezelii, a zgomotului etc. dintr-un mediu (sau corp) în altul; a separa un corp prin care trece curentul electric de alt corp bun conducător de electricitate.
- (v.refl.) a se îndepărta de societate, de semeni; a sta retras, departe de alții; a se retrage, a se închista.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru izola.
Exemple
- A izolat animalele bolnave de cele sănătoase.
- S-a izolat în camera ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | izola | izolau |
Sinonime: 1: (se) despărți, răzleți, (se) separa, (rar) (se) segrega, (înv. și pop.) (se) deosebi, (se) osebi, 3: (livr.) (se) claustra, îndepărta, individualiza, (rar) (se) însingura, retrage, (fig.) (se) sihăstri