izobată
/i.zo'ba.tə/Etimologie
Din franceză isobathe.
Definiții
- (geogr.) linie care unește, pe o hartă, punctele cu aceeași adâncime față de o suprafață de referință (lac, mare, ocean).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | izobată | izobate |
| genitiv-dativ | izobatei | izobatelor |
| vocativ | izobată | izobatelor |
| articulat | izobata | izobatele |