← înapoi la căutare

izmeni

/iz.me'ni/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din slavă (veche) izmĕniti „a schimba”.

Definiții

  1. (v.refl.) (fam.) a se purta fără naturalețe, cu mofturi; a se fandosi.
  2. (v.refl.) a se uita urât, a se strâmba (la cineva), a se schimonosi, a face mutre.

Declinare

CazSingularPlural
verbizmeneaizmeneau

izmenită

/iz.me'ni.tə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din izmenit.

Definiții

  1. (fam.) persoană afectată, fandosită, mofturoasă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativizmenităizmenite
genitiv-dativizmeniteiizmenitelor
vocativizmenitoizmenitelor
articulatizmenitaizmenitele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică