izbândi
/iz.bɨn'di/Etimologie
Din slavă (veche) izbondon.
Definiții
- (v.intranz.) a învinge (în luptă), a fi victorios; a birui, a triumfa.
- (v.tranz.) a reuși într-o acțiune, a izbuti să realizeze ceva.
- (v.tranz.) a duce la îndeplinire; a realiza, a împlini.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | izbândea | izbândeau |