istoveală
/is.to've̯a.lə/Etimologie
Din a istovi + sufixul -eală.
Definiții
- faptul de a (se) istovi; sleire a puterilor; stare de epuizare fizică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | istoveală | — |
| genitiv-dativ | istovelii | — |
| vocativ | istoveală | — |
| articulat | istoveala | — |