← înapoi la căutare

isprăvnicie

/is.prəv.ni'ʧi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din ispravnic + sufixul -le.

Definiții

  1. funcția de ispravnic.
  2. instituție condusă de ispravnic; reședința ispravnicului.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativisprăvnicieisprăvnicii
genitiv-dativisprăvnicieiisprăvniciilor
vocativisprăvnicieisprăvniciilor
articulatisprăvniciaisprăvniciile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică