← înapoi la căutare

ironia

/i.roˈni.a/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din ironie.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru ironie.

ironie

/i.ro'ni.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză ironie < latină ironia.

Definiții

  1. vorbă, frază, expresie, afirmație care conține o ușoară batjocură la adresa cuiva sau a ceva, folosind de obicei semnificații opuse sensului lor obișnuit; zeflemea, persiflare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativironieironii
genitiv-dativironieiironiilor
vocativironieironiilor
articulatironiaironiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică