← înapoi la căutare

irita

/i.riˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză irriter < latină irritare.

Definiții

  1. (v.tranz. și refl.) a (se) enerva, a (se) înfuria.
  2. a (se) produce o ușoară congestie sau o inflamație dureroasă.
  3. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru irita.

Declinare

CazSingularPlural
verbiritairitau

Sinonime: 1: enerva, 2: inflama

iritau

/i.riˈtaw/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din irita.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru irita.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică