iritare
/i.ri'ta.re/Etimologie
Din a (se) irita.
Definiții
- acțiunea de a (se) irita și rezultatul ei; enervare, iritație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | iritare | iritări |
| genitiv-dativ | iritării | iritărilor |
| vocativ | iritare | iritărilor |
| articulat | iritarea | iritările |