iritabilitate
/i.ri.ta.bi.li'ta.te/Etimologie
Din franceză irritabilité < latină irritabilitas, -atis.
Definiții
- proprietatea de a se irita ușor; starea celui iritabil.
- (fiziol.) proprietate generală a materiei vii de a reacționa la acțiunea anumitor factori externi prin modificarea metabolismului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | iritabilitate | iritabilități |
| genitiv-dativ | iritabilității | iritabilităților |
| articulat | iritabilitatea | iritabilitățile |
Sinonime: 1: irascibilitate, 2: nervozitate