ireproșabilitate
/i.re.pro.ʃa.bi.li'ta.te/Etimologie
Din franceză irréprochabilité.
Definiții
- însușirea a ceea ce este ireproșabil.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ireproșabilitate | — |
| genitiv-dativ | ireproșabilității | — |
| vocativ | ireproșabilitate | — |
| articulat | ireproșabilitatea | — |