invit
/inˈvit/Etimologie
Din invita.
Definiții
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru invita.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru invita.
Din invita.
Din franceză inviter < latină invitare.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | invita | invitau |
Sinonime: 1: chema, (se) îmbia, (se) pofti, (grecism înv.) (se) proscalisi, convoca, (înv., în Transilv. și Ban.) conchema, 2: soma
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică