invenție
/in'ven.ʦi.e/Etimologie
Din franceză invention < latină inventio, inventionis.
Definiții
- rezolvare sau realizare tehnică dintr-un domeniu al cunoașterii care prezintă noutate și progres față de stadiul cunoscut până atunci.
- afirmație care susține ca adevărate lucruri inexistente, imaginare, mincinoase; (p.ext.) minciună.
- căutarea și alegerea ideilor și argumentelor adecvate într-un discurs sau a ideilor și temelor corespunzătoare într-o creație artistică.
- (muz.; în forma invențiune) mică piesă muzicală în stil contrapunctic, imitativ, specifică barocului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | invenție | invenții |
| genitiv-dativ | invenției | invențiilor |
| vocativ | invenție | invențiilor |
| articulat | invenția | invențiile |