← înapoi la căutare

invectiva

/in.vek.ti'va/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză invectiver.

Definiții

  1. (v.tranz.) a spune invective la adresa cuiva; a insulta.

Declinare

CazSingularPlural
verbinvectivainvectivau

invectivă

/in.vek'ti.və/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză invective < latină invectivae.

Definiții

  1. expresie violentă, jignitoare, ofensatoare, vorbă de ocară la adresa cuiva; injurie.
  2. procedeu stilistic care constă în folosirea expresiei violente, agresive.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativinvectivăinvective
genitiv-dativinvectiveiinvectivelor
vocativinvectivăinvectivelor
articulatinvectivainvectivele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică