← înapoi la căutare

intim

/ˈin.tim/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din franceză intime < latină intimus.

Definiții

  1. care constituie partea esențială, profundă, a unui lucru, a unei probleme etc.; lăuntric.
  2. (fig.) strâns, apropiat.
  3. (despre oameni; adesea substantivat) legat de cineva printr-o prietenie strânsă, prin relații foarte apropiate.
  4. (despre relațiile dintre oameni) familiar, apropiat, prietenos, afectuos, cordial; strict în sintagma relații intime = relații sexuale.
  5. care se referă la viața particulară sau familială a cuiva; personal, secret.
  6. caracteristic unui mediu restrâns, unui cadru limitat, familial; care are loc într-un cadru restrâns.

Exemple

  • Contactul intim dintre două limbi.

intima

/in.ti'ma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză intimer < latină intimare.

Definiții

  1. (v.tranz.) (jur.) a notifica, a face cunoscut, a pune în vedere.
  2. (v.tranz.) a chema în judecată, a cita în fața unei instanțe superioare.

Declinare

CazSingularPlural
verbintimaintimau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică