intim
/ˈin.tim/Etimologie
Din franceză intime < latină intimus.
Definiții
- care constituie partea esențială, profundă, a unui lucru, a unei probleme etc.; lăuntric.
- (fig.) strâns, apropiat.
- (despre oameni; adesea substantivat) legat de cineva printr-o prietenie strânsă, prin relații foarte apropiate.
- (despre relațiile dintre oameni) familiar, apropiat, prietenos, afectuos, cordial; strict în sintagma relații intime = relații sexuale.
- care se referă la viața particulară sau familială a cuiva; personal, secret.
- caracteristic unui mediu restrâns, unui cadru limitat, familial; care are loc într-un cadru restrâns.
Exemple
- Contactul intim dintre două limbi.