interpunere
/in.ter'pu.ne.re/Etimologie
Din a (se) interpune.
Definiții
- faptul de a (se) interpune.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | interpunere | interpuneri |
| genitiv-dativ | interpunerii | interpunerilor |
| vocativ | interpunere | interpunerilor |
| articulat | interpunerea | interpunerile |