← înapoi la căutare

interpelație

/in.ter.pe'la.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză interpellation < latină interpellatio.

Definiții

  1. interpelare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativinterpelațieinterpelații
genitiv-dativinterpelațieiinterpelațiilor
vocativinterpelațieinterpelațiilor
articulatinterpelațiainterpelațiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică