intermodulație
/in.ter.mo.du'la.ʦi.e/Etimologie
Din franceză intermodulation.
Definiții
- (fiz.) distorsiune a unui semnal electric în cursul transferării lui printr-un circuit, caracterizată prin apariția unor frecvențe rezultate din combinația diverselor componente ale semnalului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | intermodulație | — |
| genitiv-dativ | intermodulației | — |
| vocativ | intermodulație | — |
| articulat | intermodulația | — |