← înapoi la căutare

interlocutor

/in.ter.lo.ku'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză interlocuteur.

Definiții

  1. persoană care vorbește cu alta sau cu alții, care participă la o conversație.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativinterlocutorinterlocutori
genitiv-dativinterlocutoruluiinterlocutorilor
vocativinterlocutoruleinterlocutorilor
articulatinterlocutorulinterlocutorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică