interfațare
/in.ter.fa'ʦa.re/Etimologie
De la interfață.
Definiții
- (electron.) interconectare a părților unui sistem sau a unor aparate astfel încât ele să își poată îndeplini funcția în mod corect coordonat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | interfațare | interfațări |
| genitiv-dativ | interfațării | interfațărilor |
| vocativ | interfațare | interfațărilor |
| articulat | interfațarea | interfațările |